nocnt

Ce să faci când vrei să-i scrii fostului sau fostei

Mesajul e scris pe jumătate și e târziu. Cum treci de următoarele zece minute fără să-l trimiți, ce ajută cu adevărat și ce faci dacă l-ai trimis deja.

Actualizat pe 4 minute de lecturăSurse la final

Mesajul e scris pe jumătate. Poate e târziu, poate ceva ți-a amintit de persoana aceea, poate pur și simplu îți lipsește. Să vrei să-i scrii fostului sau fostei nu e un defect de caracter. E una dintre cele mai obișnuite părți ale unei despărțiri. Acum nu trebuie să încetezi să vrei. Trebuie doar să nu-l trimiți în seara asta.

Nu decide nimic timp de zece minute

Spune-ți că vei decide mai târziu și pune un cronometru de zece minute. Cât merge, observă impulsul în loc să te cerți cu el: unde îl simți în corp, ce vrea să faci, cum se schimbă.

Tehnica se numește „urge surfing”. Vine din prevenția recăderilor în tratamentul dependențelor și nu are ca scop să facă impulsul să dispară. Într-un studiu cu fumători, nu a slăbit deloc pofta de țigară, dar cei care au învățat-o au fumat mai puțin în săptămâna următoare.1 Asta e ideea și aici: poți să vrei să-i scrii și totuși să nu o faci.

Rezistă 10 minute îți oferă un cronometru și câteva îndemnuri.

Scrie-l undeva de unde nu poate fi trimis

De obicei, mesajul vrea să iasă. Scrie-l întreg, needitat, undeva de unde nu poate ajunge la destinatar, apoi scapă de el. Scrie-l și arde-l face asta în browser. Nimic nu e trimis sau salvat.

Scrisul despre sentimente este studiat de decenii. În medie ajută, dar doar puțin.2 După o despărțire, un experiment mic a constatat că scrisul despre partea bună a despărțirii a crescut emoțiile pozitive ale participanților imediat după aceea.3

O precauție. Dacă scrisul te face să revii iar și iar la aceleași întrebări, oprește-te. La persoanele care căutau în continuare un sens al separării, scrisul emoțional profund s-a asociat cu o recuperare mai slabă câteva luni mai târziu.4 Un bilet scurt și dezordonat pe care îl arzi e altceva decât ore întregi în care derulezi totul din nou.

Ocupă-ți mintea cu altceva

O teorie despre dorința intensă spune că aceasta începe ca un gând trecător și crește pe măsură ce completezi detaliile: cum sună vocea, ce ar răspunde, cum ar putea decurge totul.5 Ceva captivant, care îți ține ochii și mâinile ocupate, poate întrerupe acest proces. Într-un studiu mic, trei minute de Tetris au atenuat poftele de zi cu zi de mâncare, băutură și droguri.6

Distragerea nu te face să nu-ți mai pese. Într-un mic studiu de laborator cu persoane care încă nu trecuseră peste o despărțire, distragerea nu le-a schimbat sentimentele față de persoana respectivă, dar le-a îmbunătățit starea de spirit.7 Pentru următoarele zece minute, e de ajuns. Sparge niște bule, spală câteva vase sau fă o tură în jurul blocului.

Încetinește-ți respirația

Respirația lentă, în jur de șase respirații pe minut, este asociată cu semnale mai calme ale corpului și cu o stare de relaxare mai mare.8 9 În ansamblul studiilor, exercițiile de respirație au redus modest stresul și anxietatea.10 Nu rezolvă nimic, dar poate da volumul mai încet. Respiră două minute: inspiri cinci secunde, expiri cinci.

Întreabă-te ce vrei să obții cu mesajul

Înainte să trimiți ceva, completează sincer propoziția: „Vreau să-i scriu pentru că vreau…”

  • să știu că încă îi pasă
  • să înțeleagă cât de mult m-a durut
  • un răspuns la întrebarea „de ce”
  • să nu simt atâta singurătate în seara asta

Cele mai multe depind de răspunsul pe care îl primești, iar partea asta nu ține de tine. Un răspuns s-ar putea să nu-ți dea ce speri, iar lipsa unui răspuns poate face noaptea mai grea. Unele lucruri le poți primi și din altă parte: scrie-i în schimb cuiva apropiat și spune-i că ai o noapte grea.

Dacă o parte din tine crede că era „persoana potrivită”, atracția va fi probabil mai puternică. Cei care cred că o relație le era sortită iau mai des legătura cu persoana de care s-au despărțit și îi urmăresc mai mult activitatea.11 Merită să observi această convingere, nu să te supui ei.

Îngreunează puțin data viitoare

Când ai mintea mai limpede, pune-ți câteva piedici:

  • Arhivează conversația sau dezactivează-i notificările, ca să nu mai fie în capul listei de mesaje.
  • Anulează fixarea conversației și scoate contactul din favorite.
  • Ignoră-i postările și story-urile. Găsești pașii pentru fiecare aplicație.
  • Scrie de ce te-ai oprit, cât încă vezi clar, și recitește când revine impulsul. nocnt păstrează aceste motive la „De ce m-am oprit”.

Dacă l-ai trimis deja

S-a întâmplat. Nu trebuie să trimiți un al doilea mesaj ca să-l explici pe primul și nici să aștepți un răspuns până noaptea târziu. Lasă telefonul în altă cameră peste noapte. Mâine, începe din nou să numeri. În nocnt, zilele anterioare rămân în istoric. Nu au fost în zadar.

Dacă e mai mult decât un impuls

Dacă nu te simți în siguranță sau totul pare prea mult, sună sau trimite un SMS la 988 în SUA ori găsește o linie de ajutor acolo unde locuiești pe findahelpline.com. 988 Lifeline spune că nu trebuie să ai gânduri suicidare ca să ceri ajutor.

Surse

  1. Bowen, S., & Marlatt, A. (2009). Surfing the urge: Brief mindfulness-based intervention for college student smokers. Psychology of Addictive Behaviors, 23(4), 666–671. doi.org/10.1037/a0017127. Studiu randomizat, 123 de studenți fumători. ↩

  2. Frattaroli, J. (2006). Experimental disclosure and its moderators: A meta-analysis. Psychological Bulletin, 132(6), 823–865. doi.org/10.1037/0033-2909.132.6.823. 146 de studii randomizate; efect mediu mic. ↩

  3. Lewandowski, G. W. (2009). Promoting positive emotions following relationship dissolution through writing. The Journal of Positive Psychology, 4(1), 21–31. doi.org/10.1080/17439760802068480. 87 de persoane după o despărțire recentă; nicio schimbare a emoțiilor negative. ↩

  4. Sbarra, D. A., Boals, A., Mason, A. E., Larson, G. M., & Mehl, M. R. (2013). Expressive writing can impede emotional recovery following marital separation. Clinical Psychological Science, 1(2), 120–134. doi.org/10.1177/2167702612469801. ↩

  5. Kavanagh, D. J., Andrade, J., & May, J. (2005). Imaginary relish and exquisite torture: The elaborated intrusion theory of desire. Psychological Review, 112(2), 446–467. doi.org/10.1037/0033-295X.112.2.446. Articol teoretic. ↩

  6. Skorka-Brown, J., Andrade, J., Whalley, B., & May, J. (2015). Playing Tetris decreases drug and other cravings in real world settings. Addictive Behaviors, 51, 165–170. doi.org/10.1016/j.addbeh.2015.07.020. 31 de studenți, timp de o săptămână; nu despre despărțiri. ↩

  7. Langeslag, S. J. E., & Sanchez, M. E. (2018). Down-regulation of love feelings after a romantic break-up: Self-report and electrophysiological data. Journal of Experimental Psychology: General, 147(5), 720–733. doi.org/10.1037/xge0000360. 24 de persoane; efecte pe termen scurt, în laborator. ↩

  8. Zaccaro, A., Piarulli, A., Laurino, M., Garbella, E., Menicucci, D., Neri, B., & Gemignani, A. (2018). How breath-control can change your life: A systematic review on psycho-physiological correlates of slow breathing. Frontiers in Human Neuroscience, 12, 353. doi.org/10.3389/fnhum.2018.00353. 15 studii mici, cu adulți sănătoși. ↩

  9. Lehrer, P. M., & Gevirtz, R. (2014). Heart rate variability biofeedback: How and why does it work? Frontiers in Psychology, 5, 756. doi.org/10.3389/fpsyg.2014.00756. Sursa ritmului de „circa șase respirații pe minut”. ↩

  10. Fincham, G. W., Strauss, C., Montero-Marin, J., & Cavanagh, K. (2023). Effect of breathwork on stress and mental health: A meta-analysis of randomised-controlled trials. Scientific Reports, 13, 432. doi.org/10.1038/s41598-022-27247-y. ↩

  11. Thompson, A. E., Gooch, K., Willhite, R. M., & O’Sullivan, L. F. (2025). We were meant to be: Do implicit theories of relationships and perceived partner fit help explain post-relationship contact and tracking behaviors following a breakup? Personal Relationships, 32(1), e12591. doi.org/10.1111/pere.12591. ↩

Încearcă acum